miercuri, 22 decembrie 2010

Bătrânul

-Uite aici! spuse bărbatul ridicând de o pungă de plastic în sus. Ți-am lăsat mâncarea în frigider! Raluca a făcut și niște prăjituri pentru tine.
-Da, mersi, las-o acolo, spuse bătrânul ieșind de la toaletă cu fata udă. Se duse la frigider, verifica sacoșa și o aranja încă o data în același loc unde o așezase și bărbatul înaintea lui.
-Vrei un ceai? spuse bătrânul.
-Hai că stau să fumez o țigară. Nu vreau ceai. Bărbatul își scoase jacheta gri cu dungi roșii ce coborau de pe umeri pe piept, intră în bucătărie, deschise puțin geamul și se așeză pe un scăunel fără spătar de lângă fereastra intre-deschisă. Scoase o țigară cu filtru maroniu pe care și-o aprinse cu un chibrit de pe masă și trase primul fum înainte să întindă mâna afară pe geam.
- Și? În rest cum e? întrebă bărbatul după un timp, cu o indiferență și relaxare ce se percepeau din privirea sa fixată în gol și din tonul vocii sale coborât pentru prima dată de când intrase în casa bătrânului.
-Bine... cu mașina de spălat am o problemă nu se mai învârte cuva aia... Poate vorbești tu cu cineva să vină să o repare?
-Cu cine? tonul bărbatului crescu din nou.
-Nu știu, credeam că tu știi pe cineva care se pricepe să repare mașini de spălat.
-Mda...
Bărbatul se ridică în picioare înainte să tragă ultimul fum.
-Trebuie să plec. Mai trec miercuri seară, îi spuse în timp ce strivea mucul de țigară în scrumieră.
-Bine tataie, ...bine.
-Hai, la revedere, la mulți ani și ai grijă ce faci aici. Cu aragazul, cu chiuveta cu astea... Ai grijă la ăștia cu petardele și artificiile lor de revelion. Să nu ieși afară! Stai aici cuminte și te uiți la televizor.
-Da domne, nu mă mai ciondăni atâta. Am eu grijă. Bătrânul deja era în picioare și închidea ușa de la apartament în urma tânărului care cobora scările.
După ce încuie ușa se întoarse în bucătărie luă o cană de pe masă o puse sub chiuvetă și o clăti de câteva ori înainte să o așeze la locul ei din dulap.
Încerca să-și ocupe timpul cu activități domestice cat mai diverse însă uneori acestea se epuizau, cum era și cazul de acuma. Așa că se întinse pe canapeaua din sufragerie și încercă să închidă ochii puțin.
Facea asta de multe ori după-amiaza. Se întindea așa îmbrăcat pe canapea și închidea ochii, fără să doarmă. Uneori îi deschidea și se uita câteva momente la tavanul de deasupra lui. De data asta însă adormi.

Petardele și gălăgia tipică unei zile de sfârșit de an nu-l treziră pe bătrân decat pe la ora nouă înspre seară. Era deja întuneric în casă, asa că trebui să bâjbâie prin întuneric să găsească întrerupătorul de la lumina din sufragerie. Se duse apoi la măsuța pe care se afla televizorul și îl deschise de la buton.
Luă telecomanda aflată lângă aparat pe măsuță și se întoarse la loc pe canapeaua părăsită mai devreme.
Nu schimbă programul dar dădu un pic mai tare volumul.
"Mai sunt doar câteva ore până la terminarea anului, un an bogat în evenimente atât din cele mai puțin plăcute cât și evenimente care ne-au adus bucurii. Vă reamintim că deja o bună parte din locuitorii planetei au trecut în anul nou. Haideți să revedem câteva imagini cu bucuria oamenilor de anul nou din Tokyo, Hong Kong și New Delhi."
O serie de imagini cu oameni care se îmbrățișau sub un cer negru străbătut de artificii, începură să se deruleze la televizor. Mai întâi oameni galbeni cu ochii mici apoi oameni cu pielea cafenie și ochii mari. Toți zâmbeau și spuneau câte ceva nedeslușit pentru bătrân. Si el făcuse ochii mici ca să poată să vadă mai bine ce se petrece la televizor. Se ridică în cele din urmă după canapea să-și caute ochelarii. Îi găsi în bucătărie. Și-i puse pe ochi și se întoarse în sufragerie să caute o față de masă.
Era anul nou, așa că trebuia într-un fel să petreacă, poate îl cheamă și pe vecinul de pe palier să ciocnească un pahar de vin.
Deschise dulapul și luă o față de masă albă simplă cu flori roșii în colțuri legate între ele cu un fir galben subțire ce desenau un model oriental. O întinse pe masa din sufragerie și trase și două scaune lângă masă.
Din frigider scoase punga adusă de tânăr mai devreme și o sticlă de apă minerală în care se găsea niște vin rosu. Scoase din pungă salata bouef, câteva mezeluri și prăjiturile de la Raluca, care erau de fapt niște pișcoturi bine învelite în zahăr pudră. Le așeză pe toate pe masa din sufragerie împreună cu o pâine albă. Sticla de plastic, în care se găsea vinul, o puse însă jos la piciorul mesei. Zâmbi, era mulțumit ca un om mare care și-a făcut treaba. Acuma era un om mic.
Trebuie neapărat să-l cheme și pe vecinul de pe palier, sa-l servească cu o salată bouef și un pișcot. Își puse papucii de casă și ieși afară pe palier.
Frigul iernii se simțea ca un mecanism metalic abraziv care îți prinde fata și mâinile brusc in menghinele sale. Sună la apartamentul 42 o singură dată și așteptă puțin, își așeză urechea lângă ușă după care mai sună încă o dată. Nu se auzi nimic, nici un răspuns. Poate o fi fost plecat la vreo rudă, o cunoștință cine știe.
Se intoarse la masa din sufrageria sa, se așeză pe un scaun își puse puțin vin într-o cană și se uită la televizor.
"Urmează un purpuriu de tangouri alături de invitatul nostru special din aceasta seară" începu să se audă o melodie veche din difuzoarele aparatului, acompaniate de vocea invitatului special:
"Iubesc femeia!
De dor nebună
Femeia brună
Cu ochi negri de foc
Dar si pe aceia cu ochi verzi ca marea
Îmbrățișarea ei mă îmbată pe loc"
Bătrânul începu să murmure și el melodia. Ascultă toate melodiile de la televizor una după alta, pe majoritatea nu le cunoștea erau melodii noi. Pe cele pe care le cunoștea însă, încerca să le cânte împreună cu interpretul, era un fel de murmur pe ritmul melodiei.
Își puse și puțină salată bouef în farfurie și începu să mănânce cu pâine. Însă în timp ce mesteca se opriră brusc melodiile de la televizor.
"Mai sunt doar câteva minute până la anul nou. Dăm legătura colegilor noștri din piața Constituției, să vedem care este atmosfera acolo."
Atmosfera părea să fie foarte bună, multă agitație, oameni care făceau cu mâna, unii care țipau. Și bătrânul începu să se agite o dată cu ei, puse la loc pe masă pâinea și furculița și se grăbi să ia un pahar din bucătărie. Se întoarse repede în sufragerie, umplu paharul pe jumătate cu vin, puse sticla la loc sub masă și ridică paharul în aer parcă așteptând să ciocnească cu cineva. Stătea în picioare cu ochii pironiți pe televizor și cu paharul de vin sus în aer.
Așteptă. Și deodată:
"10, 9, 8,... " o dată cu numărătoarea inversă inima bătrânului se făcea tot mai mică și din stomacul său porni un nod care tot urca, "6, 5, 4" și urca cu fiecare cifră " 3, 2 , 1 La mulți ani România!" Nodul se opri în gât și primul lucru pe care îl făcu bătrânul în noul an fu să înghită un nod înapoi de unde venise din stomac.
Parcă vru să spună și el "La mulți ani" dar își dădu seama ca nu era nimeni cu el să-l asculte. Era singur în casă, asa că ridică paharul încă o data ca și cum ar fi dat noroc cu acel cineva care deși nu îl asculta sigur ar fi dat noroc cu el. Apoi bău paharul până la jumătate, atâta putu.
Văzu bucuria oamenilor prin televizor și auzi bucuria oamenilor prin petardele și artificiile din vecini. Ieși pe balcon cu paharul în mana să le și vadă. Nu era la fel de multă agitație ca și la televizor însă putu să întrevadă câteva artificii și rachete care zburau sau doar cădeau din balcoanele vecine și de vis-a-vis. Ar mai fii stat să privească la ele dacă nu l-ar fi trezit din amorțeală telefonul din casă.
La capătul liniei se auzi vocea bărbatului care-i adusese pișcoturile și salata bouef într-o sacoșă de plastic.
-La mulți ani și ție măi! Multa sănătate si un an mai bun decat cel care a trecut! Spuse bătrânul zâmbind. Da, asa să dea Domnul!... Să fie! Salută-i pe toți din partea mea și pe aia mică. Când mai treceți cu ea pe la mine?... Bine măi,... bine. La mulți ani!... La mulți ani!
Puse la loc telefonul în furcă și se întoarse la masă și în fața televizorului. Acum putea sa-și termine vinul și salata bouef din farfurie, pe care o lăsase neterminată de anul trecut.
Se făcu ora două și jumătate în noapte și bătrânul începu să strângă de pe masă. Spălă paharul și cana, ambele înroșite de vin, spălă farfuria și le puse pe toate la loc în dulap. Salata bouef, mezelurile, pișcoturile și vinul le băgă în frigider. Pâinea, la locul ei în coșul de pâine, acoperită de un șervet. Fața de masă însă o lăsă așa cum era desfăcută. Lăsă și televizorul deschis, și închise doar lumina. Se întinse ca de obicei pe canapeaua din sufragerie, de data asta pe lângă faptul că era îmbrăcat avea și papucii de casă în picioare, uitase să și-i scoată de când fusese la vecinul de palier.
Privea luminile de pe tavan, luminile de un albastru închis sau gri care veneau de la televizor, pe fundal se auzeau muzica și râsetele de revelion ale oamenilor din studiourile TV. Stătea cu mâinile încrucișate peste piept ușor adormit. Se gândea la ceai, la vinul care îl amețise, la vecinul de palier, la salata bouef, la băiatul său, la nepoată, la melodiile de la televizor, la soția sa. Și toate gândurile astea se rostogoleau într-o cuvă nouă de mașină de spălat. Se rostogoleau tot mai repede și mai repede trăgându-l după ele într-un somn adânc.

Este ora 7:40 și soarele răsare peste București cu greu, după o noapte lungă , de data aceasta, peste un București foarte liniștit. Cerul metalizat al dimineții se reflectă în sticlele de șampanie, în geamurile clădirilor vechi, în Dâmbovița.
Doi tineri obosiți trec braț la braț peste un pod. Își șoptesc ceva și se privesc în ochi. Zâmbetul lor se simte de departe.
Mai puțin în apartamentul bătrânului, aici doar lumina albă a soarelui matinal mai pătrunde. Se răsfrânge printr-un firicel de apă care tremură pe marginile țevii ruginite de la chiuvetă, pe tavanul din bucătărie, pe cel din sufragerie, lumina curge blând. Mâna dreaptă stă atârnată și ochii deschisi fixati pe tavan. Pe fundal se aude vocea de neoprit a televizorului:
"La mulți ani București! La mulți ani România!"

3 comentarii:

alisuka spunea...

prea lunga sa il citesc :) .. eu nu-ti inspir nimic?

alisuka spunea...

era prea lunga sa o citesc:)) craita te astept sa imi faci masaj :)) ca nu mai pot

Masaj erotic Targu Mures spunea...

Imi place postarea ta si blogul, in general, sa postezi mai des.